Postat de: Marius | 06/02/2010

Sugestii pentru zona turistica

Norocul meu ca am blogul asta si nu trebuie sa imi prezint ideile – poate traznite – pe domnuleprimar.ro sau mai stie cine pe unde. Insa ma gindeam… Daca v-ati uitat din Darmanesti, de prin zona Orion, la pirtia de schi, ati vazut acel zid de sustinere, din zona de sosire a pirtiei. Ma gindeam ca ar fi o investitie destul de mica pentru “customizarea” zidului. Si ar putea fi facut ca un zid de cetate. Daca o sa aveti curiozitatea sa va uitati la zidul de care vorbesc, veti intelege la ce ma refer, ce imi imaginez. Da, nu ar ajuta la nimic altceva decit la imagine… insa eu cred ca ar da bine. Si daca tot sintem la zona asta a orasului, ma mai gindeam eu ca nu ar strica sa fie facuta si o pista de escalada. Nici asta nu ar costa foarte mult. Daca e totusi sa fie facuta, ar fi interesant sa aiba cel putin 10 metri inaltime, sa fie facuta din mai multe bucati care sa poata fi mutate (pentru a crea noi trasee pe pista de escalada). Stim cu totii ca sint numerosi iubitori de escalada in Piatra… si ar mai veni si din alte parti.

Postat de: Marius | 06/02/2010

Un filmulet extraordinar

Postat de: Marius | 05/02/2010

Cine ne scapă de abuzurile poliției rutiere?

Ieri, orele prînzului. Un Renault circulă pe lîngă magazinul Orion; în dreptul trecerii de pietoni, o femeie mimează că ar intenționa să treacă strada. Nu calcă pe zebră, nu depășește trotuarul. Mașina trece mai departe. Lumea din zonă știe că “băieții au ieșit iar la pleașcă”. De ce la pleașcă ? Pentru că, de exemplu, nici un agent, niciodată, absolut niciodată, nu se obosește să fluidizeze circulația dinspre Liceul de Informatică spre centrul Comercial Orion. Stau, însă, în zonă, la pîndă, fie în apropierea liceului, fie în dreptul Bisericii Sfîntul Mina (sfîntul care pedepsește mincinoșii, dar cei de la Rutieră n-au treabă cu asta). Șoferii, 999 din 1000, îi înjură: “Arde-i-ar focu’, iar au ieșit la jumulit!”. Autoturismul Renault pornește spre fosta alimentară Carpați, iar în spate, mașina Poliției Rutiere emite semnale sonore și luminoase pentru orpire. Corect, agentul se dă jos și vine la șofer. Se recomandă și întreabă: “Știți de ce v-am oprit?(…) La ultima trecere de pietoni n-ați acordat prioritate unei femei care călcase deja pe zebră!”. Șoferul îi spune că femeia nu se angajase în trecere, era pe trotuar. Da? Atunci agentul începe să întrebe că ce trebuie să facă un șofer în dreptul unei treceri de pietoni? Rămîne un moment în aer faptul dacă femeia călcase sau nu zebra: șoferul era scos la teorie și spune: să reducă viteza! Pînă la cît ?- întreabă agentul. Ca să respectăm adevărul, trebuie să spunem că șoferul a greșit – “pînă la evitarea oricărui pericol!”. “Greșit!”, jubilează agentul, “pînă la 30 pe oră!”

Se reia discuția cu prioritatea pe trecerea de pietoni: șoferul insistă pe faptul că femeia n-a călcat zebra, n-a pășit dincolo de trotuar, agentul spune: “Am văzut noi! Din cauza asta se întîmplă atîtea accidente!”. Ridicolul declarației rezidă din situația de fapt: nici o mașină care vine dinspre podul de la Orion să facă virajul la stînga, pe trecerea de pietoni, spre Carpați, nu poate circula nici măcar cu 30 la oră, pentru că trebuie să se oprească și să se asigure că nu vine nimeni pe cele două benzi din față. Lecția de circulație, așadar cade, rămînînd în picioare faptul: a trecut șoferul peste trecerea de pietoni cu femeia pe zebră? Deși nu contează cîtă teorie știe un conducător auto în fața unui agent plătit tocmai din taxele și impozitele acelui șofer, să asigure circulația, deși nu se va putea proba niciodată dacă femeia a călcat sau nu zebra, sentința este dată: se ia carnetul pe 3 luni. În subsidiar, agentul are dreptate: nu există dovada pentru inspecția tehnică a mașinii, și reține certificatul de înmatriculare. Aici, agentul Gabriel Șerban, nu poate fi contrazis: proprietarul autovehicolului – aflat în dreapta șoferului, a confundat revizia tehnică cu inspecția tehnică.

“Ne întîlnim în instanță!”

Agentul Șerban este sigur că instanța va lua în considerare raportul său, acela că un șofer a traversat trecerea de pietoni cu pieton pe zebră. Nu, bineînțeles că nu poate proba, el, agentul Șerban trebuie să fie luat în seamă ca Dumnezeu, cuvîntul său nu se poate pune sub semnul întrebării, chiar dacă nu există probă! De exemplu, agentul Șerban poate să spună, după părerea lui, că ai călcat femeia pe trecerea de pietoni, dar că n-ai omorît-o și ea s-a dus acasă: în principiu, agentul Șerban sau oricare agent de circulație poate să spună orice; poate să dea orice sancțiune, tu, șofer, ești legat de mîni și de picioare. Îl întrebi cum poate dovedi că are dreptate și că nu este un abuz al său? Îi spui, în încercarea – cine n-ar încerca? – că ești de la presă și că deseori ai plecat cu echipajele în documentare, împreună cu Poliția Rutieră. Se simte lezat. Are impresia că este umilit și ți-o întoarce: “Dumneavoastră vă cîștigați pîinea cu reportajele făcute cu noi!”

Este obraznic și insolent și trăiește cu impresia că presa românească n-ar supraviețui fără el și fără minunata și, deseori , înjurata lui activitate. “Vă rugați de noi”, spune agentul, încă mai obraznic, “să vă dăm material pentru presă!”. Îi răspunzi că abuzurile lor ordinare sînt cel mai bun material de presă.

Este vehement și uită că e plătit din bani publici. Nu poți să nu te întrebi, cum a ajuns un agent de circulație – dracu’ știe cîtă școală o fi avînd – să creadă că presa – televiziunea și ziarele – trăiesc din faptul că poliția le furnizează materiale?

Un agent de stradă spune unui ziarist că trăiește pe munca lui, a acelui agent! Dacă un agent de circulație face un abuz flagrant chiar cu un ziarist, ce șansă mai au șoferii obișnuiți? Și, dincolo de întîmplarea de ieri, care va ajunge, desigur în instanță, și care seamănă cu zeci de mii de întîmplări : am văzut cum se fac trierile pe informații, la Poliție: nu vorbim de informațiile clasificate, ci de cele pe care oamenii, care plătesc din greu taxe și impozite și care au dreptul la informație, nu le vor vedea niciodată. La IPJ era un alt purtător de cuvînt (acum e Cătălina Bădeanu). Am mers la birou și l-am întrebat noutățile (poate și de asta ei se consideră dumnezei). El a plecat după o cafea și a rămas condica deschisă pe birou. M-am uitat: o sumedenie de evenimente, unele de mare interes. Pe marginea unor subiecte era bifat: “Presa”. Pe celelalte nu! Cele cenzurate nu erau, potrivit legii, informații clasificate. De ce nu erau date presei? Interesele cui ascundeau?

Poliția este plătită din bani publici. Zilnic, vin la redacție zeci de sesizări telefonice – din păcate – telefonice, fără probe, despre abuzurile Poliției Rutiere. Șoferi înjurînd, nemulțumiți, prestația agenților. Nu știu dacă Poliția a făcut, vreodată, vreun sondaj real de opinie, cu privire la activitatea Poliției Rutiere. Nu știm cum vor putea explica cum de scapă cei care circulă cu peste 150 la oră în oraș, trecînd pe semaforul roșu (am fost martori la astfel de evenimente, inclusiv la stupoarea omenilor de pe trotuar). Domnilor polițiști ieșiți le pleașcă, oamenii nu au văzut a doua zi, pe buletinul dumneavoastră de presă (vă mulțumim că avem din ce trăi!) un astfel de caz, de beizadea cu 150 la oră! Însă abuzurile dumneavoastră sînt arhi-cunoscute. Rămîne întrebarea: cum probați – pentru că trebuie să probați – că era un pieton pe zebră? Pentru că, domnule agent Șerban, nu era nici un pieton! Ați mințit, poate v-ați făcut și norma de amenzi, să trăiți, am înțeles, cu tot respectul, dar nu era nici un pieton. Ne întîlnim în instanță!

Mariana OLTEAN TUDOSE

1. Asta e textul de care spunea ieri cineva la comentarii.
2. Acum… cei doi ziaristi implicati in poveste sint colegii mei de birou. Asa ca e normal sa le tin partea.
3. Pe de alta parte, nu vreau sa cadem in panta cealalta, sa injuram toti politistii. Mi-a spus, la un moment dat, unul: “Ne injurati, ne blamati, dar cind dati de necaz tot in noi va puneti toate sperantele”.
4. Colegii mei soferi (na, ca eu sint sofer doar dupa plasticul ala numit permis, nu si in practica) spuneau ca acum se asteapta la o razbunare din partea politistilor de la rutiera. Adica “Aaaaa, esti de la Ceahlaul? Lasa ca iti aratam noi!” Sa speram ca nu va fi asa…

Postat de: Marius | 04/02/2010

Interesant

Am gasit aceasta pagina web datorita domnului Mironov. Comentariul dinsului era legat de numarul de masini care au aparut, de hectarele de padure defrisate.. Consider ca toate datele de acolo sint interesante
http://www.worldometers.info/

Priviţi în ea fără menajamente – dacă aveţi forţa şi curajul. Ce veţi vedea, oricît pare de incredibil, oricît e de revoltător – e adevărat. E un fragment din fresca decăderii unei ţări infestate, distruse de un stat uzurpat, în care injustiţia face ravagii. Priviţi cum sub potopul strîmbătăţilor emanate din noi, un luptător, lăsat singur, e pe punctul de a se îneca.
Puteţi sprijini campania de combatere a nedreptăţii extreme făcute lui Viorel Rovenţu , prin răspîndirea acestui mesaj, prin participarea la forumul dedicat cazului – http://www.piatauniversitatii.com/forum/viewforum.php?f=46 , prin încurajarea luptătorului – tel. 0720870263, email roventu@procesulcomunismului.com, adresa: Nr324 , sat Stănesti, comuna Stănesti, cod poştal 087215, jud. Giurgiu, sau prin sponsorizarea luptei sale în conturile BCR (RNCBROBUGR0) cu coduri IBAN RO34RNCB0145038681590002- lei; RO07RNCB0145038681590003-euro; RO77RNCB0145038681590004-dolari.

Dar poate că nu ştiaţi… click AICI

Postat de: Marius | 02/02/2010

Cum muncesc bugetarii

Bugetarii munceau cu drag si spor. Acum muncesc cu drag, sporurile nu se mai dau.

p.s.:Am gindit-o azi, am spus-o la vreo citiva amici, si am zis sa o postez totusi inaintea lor, ca m-am saturat de tot felul de chestii pe care le zic si altii le posteaza :p

Postat de: Marius | 31/01/2010

Schimb de mame

Echipa de la o emisiune TV – de succes (se pare) – “Schimb de mame” s-a plimbat saptamana cealalta prin Piatra Neamt. Ar trebui, cred, sa se difuzeze cit de curind emisiunea in care o mama din Piatra a fost schimbata cu una dintr-o comuna din Prahova, de pe linga Ploiesti. NU stiu exact ziua in care se difuzeaza “Schimb de mame”, insa aflu eu pe goagle. Revin maine – sau mai incolo – cu detalii, mai ales ca si stiu citeva detalii. Nu de alta, dar copilul din Piatra personaj de emisiune e chiar colega de banca a fiica-mii.

Postat de: Marius | 31/01/2010

Am aflat cam ce e cu filmuletul ala

Laudam intr-un post anterior – desi nu imi sta in fire – un film de prezentare al judetului Neamt facut de cei de la TVM. M-am intilnit cu Gabi Munteanu la Gala Premiilor Ceahlaul si l-am intrebat ce e cu filmul respectiv. Mi-a spus ca este facut la comanda Colegiului Medicilor. Speram sa fie facut, totusi, din proprie initiativa, sau la comanda… Consiliului Judetean. Oricum. Filmul merita vazut. Fiind vorba de Colegiul Medicilor, nu stiu pe cine sa conving sa imi permita si mie sa il postez aici, sa il vedeti si voi. Na… eu mai incerc.
Si pentru ca tot am adus aminte de Neamt si de Gala Premiilor Ceahlaul, mi-a placut ce a spus unul dintre laureati, Alexu Molodoi: “Dacă vrei să trăiești frumos o zi, mergi la Sinaia. Dacă vrei să trăiești frumos o săptămînă, mergi la Mamaia. Dacă vrei să trăiești frumos toată viața, vino la Neamț”.
Stie el ceva, altfel nu ar spune asta…

Henkel Romania, parte a grupului german Henkel, va construi o fabrica de adezivi langa Piatra Neamt, pe un teren achizitionat de la firma Napoca Development Corporation, potrivit unei decizii luate de actionarii companiei la sfarsitul anului trecut, informeaza Mediafax Business.
Terenul respectiv este situat in localitatea Roznov, amplasata la 13 kilometri de Piatra Neamt, are o suprafata de 30.600 metri patrati, iar pretul de achizitie a fost de 459.000 de euro.
Compania are doua fabrici de adezivi, la Pantelimon si Campia Turzii.
Sursa: www.zf.ro

Postat de: Marius | 26/01/2010

De la Mihai Miron citire

Pentru cei care nu stiu, Mihai Miron este presedintele UZP – nu ca ar fi o informatie relevanta pentru voi… :)

De ce nu gandim la fel …

Un foarte bun prieten , coleg de serviciu multi ani , apoi … disparut fara sa ne anunte pe niciunul dintre cei apropiati lui ( credeam noi !) , in dulcele occident , unde a facut la inceput – desi doctor in stiinte – multe servicii subalterne si abia intr-un tarziu a razbit ; in fine , un bun prieten , acum pensionar si el ; un roman care refuza sa-si mai viziteze de multi ani tara , desi voteaza si-l sustine cu tarie pe actualul sef , ma acuza ca nu sunt multmit cu ce se intampla in Romania .

Si nu sunt ! M-am simtit dator sa-i raspund , in scris , pe e-mail , dar si la telefon. Si iata ce i-am spus :

N-ai inteles : este vorba de noi ,de cei care stam acum , aici , cu astia de la putere ! Si sa stii , ca si voi , acolo , pe dolari , noi am muncit si sub Ceausescu si apoi .Pe lei tramway . Am tot asteptat ceva sa se intample – si vedem aici si acum ca nu e bine . Si credem ca nici nu va fi curand . In ceea ce-i priveste pe cei plecati la munca , la capsuni sau la IT , trimit bani pentru ei si ai lor , nu pentru mine . Si asa e normal . Iar cei plecati mai de mult , ca tine , nu stiu – poate unii ati avut curaj , poate unii au fost aventurieri , poate altii au fost lasi , poate unii au avut motive s-o ia din loc . Nu-i condamn si nu-i admir . Iti spun clar , fiecare cu sansa si soarta sa.

Dar mie , la mine acasa cu cei pe care la putere i-am tinut si-i tin din ce muncesc eu , din ce taxe platesc eu , nu-mi poate spune nimeni cum sa ma port . Cei din alta parte se poarta cum vor cu cei la care platesc taxe . Si voteaza cum vor . Iar despre salam cu soia , pot sa-ti spun ca acum se mananca si aici , iar in occident am mancat inca de acum 40 de ani cand rareori prindeam o delegatie cu 12 dolari pe zi diurna .

Nu sunt impresionat de cultura altora , am avut aici , si sub communism o cultura serioasa , o scoala serioasa , un popoor serios . De asta , voi cei care ati vrut sa invatati , ati facut cariera acolo unde ati ajuns . Pentru ca stiati carte ! Am ascultat si am perorat la diferite intalniri cu colegii ziaristi din afara . Cei mai multi dintre studentii mei stiu mai mult despre Shakespeare , Apolinaire , Goethe , Mozart sau Hemingway decat multi conationali ai lor . Am tinut conferinte acolo si am putut afla nivelul general de cunostiinte al studentilor dar si al profesorilor . Mi-e frica sa nu ajungem ca ei ., Asa , fara nicio universitate in primele 500 , studentii nostril stiu mai mult . Unii , cei care vor sa stie ! Asa , le iau posturile in IT , si in electronica , si in chimie , si mai nou in medicina . Eu cred ca asta este cea mai buna dovada a valorii etnice romanesti , nu cei x hoti sau puslamale sau poate chiar criminali purtatori de pasaport romanesc .

Intr-o Europa care se declara unita , dar nu este , care se declara egala pentru toti , dar nu este , iubitii mei compatrioti de acolo , care iti seamana bine acum , sunteti mult mai mult europeni decat romani , mult mai mult neegali decat asemeni noua , mult mai uniti intre voi ( oare?) dar nu cu noi .

Asta insa nu inseamna mare lucru pentru cei de acasa : va asteptam sa va faceti , poate , cate o vila de 12 camere aici ca sa invitati prietenii vostri europoeni la mici , vin si sarmale , poate chiar la o vanatoare de mistreti … Si apoi sa plangeti pe umarul prostului de taran care v-a gonit animalele in bataia pustii . La fel de bine , dar desigur mai scump , ati putea face asta in Africa .

Dar noi , prostii , gonacii , ramasii , criptocomunistii care ne-am cerut dosarele de urmariti , care stam cu certificatele de necolaborare la vedere – parca v-ar mai interesa cumva ! , dupa ce multora dintre cei asa zisi emigrati nu le-a iesit curat cearceaful – noi astia , cu damful nostru de Cotnari si Sadoveanu , de leustean in bors de perisoare si biserici maramuresene , va asteptam sa veniti acasa , la mormintele bunilor vostri , acolo unde si voi veti putea afla intr-un tarziu singura odihna adevarata ; si vesnicia, precum tara si locul .

Va asteptam cu paine , sare si vin .

Veniti , dar sfaturile lasati-le celor care au nevoie de ele , acolo , undeva , unde cineva v-a invatat sa le dati .

Noi , cu ale noastre . si cu voi , din cand in cand ca oaspeti dragi si onorati . Pe merit .

Fratele vostru de acasa , Mihai

Articole mai vechi »

Categorii